Infractiunea prevazuta de art. 83, lit. b din Legea nr. 84/1998.
Elemente constitutive. Latura subiectivã.

Legea nr. 84/1998, art. 83, alin.1, lit. b

Infractiunea prevãzutã de art.83, alin.1, lit.b din Legea nr.84/1998, constând în punerea în circulatie, fãrã drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca înregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate, se sãvârseste cu intentie directa sau indirecta. În cauza, autoarea infractiunii, în calitate de administrator al unei societati comerciale, poarta întreaga responsabilitate pentru operatiunile comerciale desfasurate de societate, avand obligatia si posibilitatea sa constate ca marfa cu care martorul facea aprovizionarea este contrafãcuta si sa nu o expuna spre vanzare. Sub aspectul laturii subiective a infractiunii de contrafacere, inculpata a actionat cu intentie directa, în sensul cã desi nu a urmarit, a acceptat posibilitatea prejudicierii titularilor marcilor prin punerea în circulatie a unor însemne identice cu marcile protejate si fãrã a verifica, în lipsa certificatului de proprietate si a declaratiei de conformitate, daca în aceasta modalitate se aduce atingere unor drepturi exclusive de proprietate intelectuala.

(I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 901 din 12.03.2008)

Prin sentinta penala nr. 322 din 14.06.2007 a Tribunalului Galati, ramasa definitiva prin decizia penala mai sus-mentionata, inculpata T. A. a fost condamnata la amenda penala în cuantum de 1500 RON, pentru savarsirea infractiunii prevãzute de art. 83, lit. b din Legea nr. 84/1998.
În baza dispozitiilor art. 14 din Codul de procedurã penala, cu referire la art. 346 din Codul de procedura penala, s-a dispus obligarea inculpatei, în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. „A.” S.R.L. Galati, la plata de daune morale, dupã cum urmeazã:
- contravaloarea în lei a sumei de 200 euro catre partea civila Puma A. G. Rudolf Dassler Sport;
- 4000 RON catre partea civila Nike International L.T.D.
În baza dispoziþiilor art. 118, lit. b din Codul penal, s-a dispus confiscarea bunurilor indisponibilizate si lasate în custodia lui S. C., conform procesului verbal din data de 1.09.2005, iar în baza dispoziþiilor art. 11, alin. 1, lit. c si alin. 2 din OUG nr. 100/2005, si distrugerea acestora pe cheltuiala inculpatei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a avut în vedere ca inculpata T.A., administrator al unei societati comerciale, a deschis un punct de lucru cu destinatie comert cu amãnuntul al articolelor de îmbracaminte si articole din piele. De aprovizionarea acestui punct de lucru se ocupa martorul S. C., care în perioada aprilie-iunie 2005 a achizitionat mai multe produse din complexul „Europa” din Bucuresti, pe bazã de facturã si le-a expus spre vânzare.
Cu ocazia unui control efectuat de cãtre organele de politie, la acest punct de lucru au fost identificate 9 perechi de pantofi purtând marca Puma si un numãr de 104 perechi pantofi sport, marca Nike si/sau semnul figurativ „SWOOSH”.
Produsele purtând marca Puma si Nike, identificate si retinute la control, au fost analizate, constatându-se cã nu prezentau elemente de identificare a produselor originale si concluzionându-se cã articolele expuse la vânzare sunt contrafãcute.

Împotriva sentintei instantei de fond, a declarat apel inculpata, care apreciaza ca în mod gresit s-a dispus condamnarea sa, deoarece din probele administrate rezulta ca fapta nu a fost savârsita de inculpata, ci de cãtre martorul S. C., martor în cauza, care a cumparat si aprovizionat punctul de lucru cu marfa contrafacuta si a expus-o la vanzare. Fata de aceste motive de apel, inculpata solicita achitarea în baza art. 11, pct. 2, lit. a, raportat la art. 10, lit. c din Codul penal.
Instanta de apel, prin decizia penala nr. 4/A din 9 ianuarie 2008, a respins ca nefondat apelul inculpatei, constatand savarsirea faptei cu vinovatie de catre aceasta, pentru mai multe considerente.
Astfel, chiar daca martorul S. C. a fost cel care a aprovizionat standul cu marfa contrafacuta, vinovatia pentru punerea în circulatie a acesteia incumba inculpatei, care în calitate de administrator al societatii comerciale poarta întreaga responsabilitate pentru operatiunile comerciale desfasurate de societate.
Inculpata se ocupa de contabilitatea societatii, înregistrând facturile pe care i le preda martorul, prilej cu care putea sa constate ce produse au fost achizitionate de catre martorul S. C., respectiv sa vada ca produsele nu erau însotite de certificate de calitate, de declaratii de conformitate, precum si faptul cã pretul de achizitie era mic în raport cu produsele originale, putand sa îsi dea seama ca marfa este contrafacuta si sa nu o expuna la vanzare.
Inculpata, în calitate de administrator, avea obligatia si posibilitatea sa constate ca produsele cu care era aprovizionata societatea erau contrafacute.
În conditiile în care inculpata nu a facut nici un demers legal (procura), pentru a delega pe martorul S. C. sa efectueze operatiuni comerciale în numele acesteia, întreaga raspundere pentru activitatea desfasurata de acesta revine administratorului societatii. Mai mult decat atat, inculpata i-a dat în mod tacit martorului dreptul de a efectua operatiuni comerciale în numele ei si al societatii al carei administrator era, respectiv sa cumpere si sã vanda marfa dupã bunul plac al acestuia, inculpata ocupandu-se de contabilitatea societatii.
Pentru motivele aratate mai sus, Curtea de Apel Galati a respins apelul declarat de inculpata T. A., mentinând hotararea instantei de fond.

Împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs inculpata T. A., criticând-o ca netemeinica prin prisma cazului de casare prevãzut de art. 3859, pct. 18 din Codul de procedurã penala, întrucat s-a comis o grava eroare, de fapt, solicitand casarea hotararilor si achitarea sa în baza art. 10, lit. c din Codul de procedura penala.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penalã nr. 901 din 12 martie 2008, a respins ca nefondat recursul inculpatei, constatand ca instantele de fond si de apel au retinut corect situatia de fapt imputata inculpatei, printr-un examen complet al mijloacelor de proba administrate în cauzã. Totodata, instanta suprema a stabilit ca sub aspectul laturii subiective a infractiunii de contrafacere, inculpata a actionat cu intentie directa, în sensul cã desi nu a urmãrit, a acceptat posibilitatea prejudicierii titularilor celor doua mãrci, prin punerea în circulatie a unor însemne identice cu marcile protejate, si fara a verifica, în lipsa certificatului de proprietate si a declaratiei de conformitate, dacã în aceasta modalitate se aduce atingere unor drepturi exclusive de proprietate intelectualã.

Sursa : jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
________
Pentru consultanta pe teme asemanatoare celor prezentate in aceasta speta sau asupra oricarui alt aspect juridic, va rugam contactati Cabinetul de Avocatura la:
office@legalcom.ro